Alimente care accentuează depresia, o nouă perspectivă despre efectelor glutenului asupra stării mentale

Alimente care accentuează depresia, o nouă perspectivă despre efectelor glutenului asupra stării mentale

Glutenul, o proteină majoră întâlnită în grâu, secară și orz, este ideal în procesul de coacere, contribuind la elasticitatea și consistența produselor de panificație și nu numai. Cu toate acestea, folosit ca element alimentar poate cauza și diverse efecte negative. Principala consecință negativă este redată de faptul că acesta se digeră parțial, iar astfel poate provoca inflamarea intestinului subțire și conduce la diferite reacții și afecțiuni autoimune persoanelor predispuse la astfel de probleme.

Pentru unele persoane (aproximativ 1% din populație), glutenul este dăunător. Acesta este cazul persoanelor care suferă de boala celiacă și pentru care expunerea la gluten are consecințe negative asupra sănătății. Boala celiacă reprezintă o afecțiune autoimună, manifestată prin intermediul unei reacții imunitare la consumul de gluten. Pe lângă simptomele clasice, pierderea în greutate, diaree și malnutriție, există și manifestări neurologice sau cutanate. În cazul unor pacienți, simptomele de ordin neurologic dispar după eliminarea glutenului din alimentație. În prezent, există numeroase cărți despre gluten și impactul acestuia negativ în societatea actuală. Din acest motiv, peste 18% dintre adulți au devenit mai preocupați de sănătatea lor și cumpără exclusiv produse cu eticheta fără gluten (1).

În cazul sindromului colonului iritabil, persoanele prezintă un disconfort gastro-intestinal, flatulență, diaree și/sau constipație, fără nicio cauză găsită pentru acestă problemă. Depresia și anxietatea merg mână în mână cu acest sindrom al intestinului iritabil. Prin urmare, stresul ar putea fi o condiție care declanșează manifestarea acestei afecțiuni. Cercetătorii consideră că pe lângă factorul stres, dieta constituie și ea un factor declanșator al acestui sindrom.

Studiu FODMAP

Cu ceva timp în urmă, a fost efectuat un studiu cu scopul de a observa legătura dintre gluten și sindromul colonului iritabil la persoanele care nu suferă de boala celiacă. Cercetătorii au folosit tehnicile standard pentru a exclude boala celiacă, iar ulterior au oferit peroanelor participante la studiu alimente un conținut de gluten și alimente fără gluten într-un studiu dublu-orb. Deloc surprinzător, unele persoane cu intestin iritabil au raportat că starea lor se îmbunătățește în urma dietei fără gluten. Această nouă problemă a fost numită sensibilitate non-celiacă la gluten. Cu toate acestea, aceiași cercetători și-au dat seama pe parcurs că studiul lor avea o mare problemă și anume FODMAP.

dieta low fodmap, dieta fara gluten Orgran

FODMAP reprezintă o dietă destinată persoanelor ce suferă de tulburări gastrointestinale (sindromul intestinului iritabil). Acronimul FODMAP provine de la F=fermentabil, O=oligozaharide, D=dizaharide, M=monozaharide, P=Polioli , cunoscute si sub numele de carbohidrați. Acestia se împart în cinci grupe și anume fructani, galacto-oligozaharide, lactoză, fructoză în exces și poliolii. Grâul fiind cea mai importantă sursă de gluten din dietă, este în același timp și foarte bogat în FODMAP. Când cercetătorii au efectuat primul experiment, ei nu au izolat glutenul de FODMAP. 

Un al doilea studiu mult mai mediatizat a dus cercetătorii la concluzia că cea mai mare controversă nu era legată de gluten, ci de grâul în sine. Cele mai multe pâini comerciale sunt făcute atât cu sirop de grâu, cât și cu fructoză de porumb, surse puternice de FODMAP. Un comentariu venit din partea institutului de Gastroenterologie a subliniat faptul că denumirea de sensibilitatea la grâu non-celiacă este mult mai adecvată decât sensibilitatea la gluten non-celiacă (2). Alimentele gluten-free conțin foarte multe ingrediente FODMAP. Aceste FODMAPs sunt tolerate bine de marea majoritate a oamenilor, dar nu în cazul tuturor. În sine, FODMAPs reprezintă o sursă importantă de prebiotice care ajută la menținerea sănătății, dar sunt persoane care se simt mai bine cu o dietă low-FODMAP.

Studii legate de depresie

La pacienții cu boala celiacă, simptomele depresiei și anxietății sunt legate de consumul de gluten. Dar ce se întâmplă în cazul pacienților care nu suferă de boala celiacă? Poate consumul de gluten să provoace anxietate și depresie în cazul persoanelor care nu suferă de boala celiacă? Există foarte puține cercetări pe această temă.

Într-un studiu au participat pacienți diagnosticați cu sensibilitate la gluten non-celiacă, care au consumat gluten timp de 3 zile (3). La final, participanții nu au sesizat nicio schimbare raportată la sentimentele de anxietate sau depresie. Un nou studiu a înrolat pacienți care se declarau având sensibilitate non-celiacă la gluten ca urmare a sindromului de colon iritabil. De data aceasta, participanții au fost supuși unei diete fără gluten și FODMAP. După câteva zile, aceștia au fost supuși unor provocări succesive, cu o perioadă de pauză după fiecare provocare. Prima provocare a constat într-un produs alimentar suplimentat cu gluten de grâu sărăcit de carbohidrați (FODMAP minim), al doilea produs provocare a fost cu zer ( fără lactoză și FODMAP scăzut), iar celălalt a fost placebo. La final au fost analizate evoluțiile stărilor mentale, simptomele gastrointestinale și s-a înregistrat nivelul cortizolului pentru fiecare provocare în parte.

În urma analizelor nu a existat nicio diferență majoră în măsurătorile nivelului de cortizol ale subiecților în timpul niciuneia dintre provocări. De asemenea, nu au existat diferențe nici în ceea ce privește simptomele gastrointestinale pentru cele trei provocări în funcție de care a fost prima provocare, cea cu gluten, zer sau cea placebo. Cele mai semnificative manifestări gastrointestinale raportate au fost cele în urma primei provocări, cea cu gluten, mai puține în cea de-a doua, cea cu zer și foarte puține în cea de-a treia, placebo.

Legat de depresie, 90% dintre participanți au declarat o stare depresivă mai mare în timp ce consumau gluten comparativ cu placebo, iar diferențele în măsurătorile de scală ale depresiei au atins statistici semnificative. S-a observat o creștere mică, dar nesemnificativă, a depresiei raportate consumului de zer comparativ cu placebo.

Cu toate că este un studiu modest, acesta duce la o constatare interesantă. Consumul de gluten nu a modificat nivelul de costizol, cel care ar fi putut indica un nivel crescut de stress al organismului, conducând la o stare depresivă.  O ipoteză este redată de posibilitatea ca excesul de gluten să epuizeze nivelul de serotonină al participanților la studiu, cauzând astfel sentimente de depresie. O altă ipoteză arată posibilitatea ca glutenul să afecteze, într-un fel sau altul, mucocitele intestinale, cauzând sentimente deprimante. Există dovezi că modificări ale microbiotei intestinale pot afecta starea de spirit, în special anxietatea, dar, în general, se crede că o microbiotă extrapolară provoacă depresia prin inducerea stresului și a stării inflamatorii.

 Despre dietă Low-FODMAP poți citi mai multe aici

Sursă: Is Gluten Causing Your Depression?




Raluca Adam
Raluca Adam

Autor


Comentează